Vița-de-vie
În Republica Moldova, conform datelor statistice din 2023, suprafaţa medie a plantaţiilor viticole constituie 120 mii hectare.
Una dintre cele mai mari piedici în dezvoltarea viticulturii în Republica Moldova este răspândirea organismelor nocive. Aceștia în dependenţă de condiţiile meteorologice şi eficienţa metodelor de protecţie aplicate, în perioada de vegetaţie, pot distruge de la 10% până la 100% din recoltă. Agenţii patogeni care atacă viţa de vie sunt de etiologie criptogamică, bacteriană, virotică şi micoplasmică.
Dăunătorii cei mai periculoși sunt:
- filoxera radicicolă şi galicolă;
- trei specii de molii;
- două specii din geometride;
- acarieni (cinci specii).
Totodată, în sol sunt răspândiţi dăunători care joacă rol de vectori, aceștia transmit bolile virotice de la plantă la plantă (două specii de nematode), iar sârmarii, pseudosârmarii în diferite stadii de dezvoltare atacă organele subterane, în pepinieră şi plantaţiile tinere.
Din punct de vedere al caracterului de dezvoltare, bolile viței de vie pot fi împărţite în două categorii:
1. Boli cronice, când agentul patogen se dezvoltă sistemic și atacă mai multe organe şi ţesuturi, se dezvoltă în decursul multor ani pe plantă, în rezultat vița de vie îşi pierde calitatea şi formează goluri în plantaţie.
2. Boli sezoniere, care se dezvoltă în dependenţă de condiţiile meteorologice, de perioada de vegetaţie, unde rolul principal îl joacă temperatura şi precipitaţiile. În majoritatea cazurilor, aceste boli sunt provocate de agenţi criptogamici (ciuperci patogene).
În contextul limitării substanțiale a numărului și sortimentului de substanțe active permise pentru uz fitosanitar precum și a înăspririi normelor de reziduuri cerute de UE, compania ,,Bioprotect” este în permanentă identificare a celor mai bune soluții eficiente de protecție și propune o gama largă de produse: Îngrășăminte de bază; Fetilizanți foliari; Produse de uz fitosanitar; Schemă de protecție generală.
