Rapiță
Rapița este o cultură destul de atractivă din punct de vedere economic pentru fermierii din RM, dar totodată necesită o tehnologie intensivă și condiții climaterice prielnice pe întreaga perioadă de vegetație. Tehnologia de cultivare a rapiței se diferențiază în funcție de climă și relief, iar în cadrul acestora, în funcție de particularitățile solului și scopul urmărit.
Conform datelor statistice, suprafețele însămânțate cu rapiță în Republica Moldova în 2025 au constituit 120 mii hectare — cea mai mare suprafață înregistrată vreodată la nivel istoric. Mai mult, 2025 a marcat un an remarcabil pentru producția de rapiță în Republica Moldova, cu o creștere semnificativă a volumului principalelor culturi agricole. Producția de rapiță a crescut de aproximativ 3,4 ori față de anul anterior, ajungând la 280–290 mii de tone, cel mai mare volum din istoria țării.
Clienții companiei Bioprotect datorită implimentării tehnologiei recomandate de către echipa tehnică a companiei au obținut recolte mai mari față de media pe țară. În gospodăriile agricole rapiţa fiind un bun premărgător pentru cerealele păioase va ajuta nu numai la îmbunătățirea structurii solului, dar și la curăţarea câmpurilor de buruieni şi nu în ultimul rând la obţinerea unui profit garantat.
Compania Bioprotect oferă mai multe varietăţi de soiuri şi hibrizi;
Epoca optimă de semănat a rapiței de toamnă pentru majoritatea raioanelor este 1-10 septembrie, dar semănatul se poate începe mai devreme, la 15 august, pentru a nu se depăși intervalul 1-10 septembrie.
Pentru a fi însă o cultură profitabilă, trebuie respectate toate verigile din tehnologia de cultivare, iar starea de fertilitate a solului şi evoluţia acesteia trebuie să ocupe un rol prioritar.
Esențială este cunoașterea rezervei de elemente nutritive din sol, în ultimii ani, solurile au masive carenţe în elemente nutritive, care în anumite condiţii devin factori limitativi ai producţiei.
Pentru a administra în sol cantităţile de nutrienţi necesari ca să obţinem sporuri de producţie, este important cunoașterea rezervei din sol, reacţia (pH – ul solului), tipul de sol etc; toate aceste determinări făcându-se prin lucrările de cartare agrochimică, prin intermediul Biolab cel puţin o dată la 4-5 ani.
Rapiţa de toamnă se numără printre culturile cu cele mai mari nevoi de elementele nutritive, având consumuri specifice foarte ridicate. Dintre elementele minerale, consumurile cele mai mari se înregistrează în cazul K₂O, N, P₂O₅, S, Mg, Ca şi B.
